Garage Inc. LP [REVIEW]

GARAGE INC.

Metallica ia plăcut tot timpul să facă coveruri, și această colecție este un salut frumos pentru cariera lor pe termen lung și trupele care le-au admirat pe parcursul anilor.
Probabil credeți că sunt nebun atunci când am zis că Metallica a făcut cover-uri, dar dacă cauți toate B-side-urile și Ep-ul dintre MOP și AJFA atunci nu mai sunt așa de nebun cum zici. Ei nu fac Maiden sau Priest, deoarece acestea sunt alegeri evidente dar interesante, ași dori să aud un Painkiller sau un The Trooper. Cei mai mulți oameni nu au nici o idee cine sunt Diamond Head. La fel și Discharge sau Mercyful Fate. Și nimeni nu s-ar aștepta la Nick Cave sau Bob Seger, sincer nici nu mă așteptam. Despre singurul la care s-ar putea aștepta sunt cover-urile Motorhead, un tribut lui Lemmy. Metallica surprinde foarte plăcut cu acest album.

Still Young

Garage Inc. este o cronică a tuturor Bside-urilor dealungul timpului plus cântece Old School de la Queen, Motorhead, Bugie și desigur Diamond Head ceea ce găsim pe al doilea CD. Iar pe celălalt CD avem cântecele noi, ideiile noi, cântece de la Bob Seger, Thin Lizzy, Nick Cave and the Bad Seeds, Lynyrd Skynryd și preferata mea Black Sabbath. Da, da, știu pe celălat disc sunt doar cântecele lor mai vechi polișate puțin și cam atât, deci am să mă concetrez mai mult pe primul CD deoarece știți deja cum suna Metallica în anii 80' dar nu subestimez, nu subapreciez acest disc, ascultațile să vedeți cât de Badass sînt.
Discul al doilea nu este doar un amalgam de cover-uri aruncate acolo, defapt au adaugat multe elemente destul de interesante. Sabra Cadabra de exemplu, pe lângă cântecul în sine au reușit să creeze un Medley, o subsecțiune adăugată din National Acrobat, foarte plăcut cântecul. Sincer prefer cover-ul decât originalul, vocea lui James se potrivește mult mai bine, originalul era mult prea ciudat.
În ciuda tuturor cântecelor fiind cover-uri acest album nu este catalogat ca fiind unul oficial Metallica. Acesta a avut single-uri ca oricare album oficial, oricum cover albumurile sunt tot albume ce naiba! tot trebuie să le înregistrezi în studio. 

Turn The Page, Whiskey In The Jar, Die Die My Darling

Turn The Page este în sine o alegere foarte ciudată. Un cântec de la Bob Seger care habar nu am ce influență a avut el pentru Metallica, dar să trecem peste asta. Atmosfera pe care acest cântec o creează este întunecată, una de singurătate mai bine zis. Cântecul original e interpretat cu un saxofon și da creează o atmosferă, dar nu la fel de puternică, nu la fel de... rece. Mă face să mă simt singur pe un drum conducând și conducând la un apus de soare. Cu siguranță unul dintre cele mai bune cântece create/împrumtate de Metallica.
 Whiskey In The Jar e un cover Thin Lizzy, o interpretare a unui cântec tradițional din Irlanda. Metallica a folosit acea interpretare pentru a concepe propria lor versiune heavy, kickass, badass, în principiu un cântec de pahar irlandez, este ceva la ce nu te-ai fi gândit niciodată dacă asculta-i versiunea originală,iar dacă ai noroc îl mai poți auzi din când în când la radio. Mulți au început să asculte Metallica în principiu de la acest cântec. Dacă vrei să îți zic definiția cuvântului BadAss cu vodkă sau whiskey acesta ar fi cel mai bun exemplu.
 Die Die My Darling îmi plac ambele versiuni, originalul de la Misfits vă oferă un sunet brut  în timp ce versiunea cover-ului Metallica vă oferă o versiune mult mai „curată”... sunt bune ambele cântece pentru mine. "Dead end girl for a dead end guy" cred că vă da-ți seama despre ce este vorba.

Ori de câte ori ajungi la nume ca Diamond Head, ori de câte ori ajungi al trupe ca Bugie, ori de câte ori ajungi la nume care sunt o parte dim temelia trupei Metallica, este ceea ce ascultau atunci cănd ei abea se uneau ca o trupă. Este ca și cum ai avea șansa să faci o călătorie în timp. E aproape ca și cum prin înregistrarea acestui album te trimite înapoi în timp la garaje în 80' cu un bas niște tobe și 2 chitări când Metallica îsi începea povestea, numele ar fi diferite dar atitudinea este aceași.

Concluzie: Garage Inc. este unul dintre cele mai bune albume cover pe care le-am auzit, (oricum nu am ascultat prea multe) nu doar din treaba bună cu producția și mix-ul pe care Bob Rock le-a făcut, ci din atitudinea trupei, prin modul cum au cântat acele cântece, având acea tânără ambiție, acea rebeliune în timp ce recreau acele cântece, în timp ce le cântau în studio, desigur că ei nu mai săreau ca niște canguri cu o făceau pe vremuri din cauza fricii de ase răni singuri. Nu mai stau să îți spun despre cântece, puneți căștile în urechi, închide ochii și gândeștete la acele vremuri din anii 80 în alb-negru sau în color, după ia fiecare trupă și caută, caută, caută și ți se va deschide o nouă lume.